Page 46 - Lu stranu viaggiu
P. 46
Si ti chiamava mostru nun sbagghiava,
ca cosi hai fattu sempri purtintusi!
Cu t'accumpagna é 'n santu di valuri
ca ju nun canusceva nto passatu,
ma ssa carusa ca ti porti appressu
é pi davveru bona e di sustanza
e già nto cori e l'arma mi risentu
lu spinnu di rifari ficchi-ficchi! -
La tigna ca straluci nta l'azzurru
vitti d'Umbertu in menzu a cumpagnia
e fici p'abbrazzarlu ma li vrazza
mi turnaru a lu pettu senza nenti!
- Comu t'attrovi, dissi, nta stu postu?
Chi fai di beddu p'ammazzari u tempu? -
- Cca nun c'é mali veramenti, dissi,
pirchì mi godu in santa paci a Diu.
Mi trovu cu me frati, Landu e Ninu;
c'é puru Andria, Camarda e Tornambé.
Cca discurremu di la vita persa,
c'ancora ricurdamu in viritati.
Guardamu lu burdellu ca succedi
cu s'Enti novu ca si fici appena
e ni fricamu i mani di piaciri
p'essiri fora di ssu gran casinu.
Lu nostru spinnu ancora nun s'astuta
da vita ca passammu e lu duluri
sintemu sulu ca pirdemmu in terra
muggheri, figghi, amici, frati e soru,
né la spiranza avemu d'attruvarli
nta vita nova ca n'aspetta appressu.
Nui semu fogghi morti du passatu
c'avemu pi tanticchia la furtuna
di luciri di virdi nta sta gnuni
pinsannu ancora a la pirduta vita
ca non fu tinta e mancu tanta bona.
Avemu la furtuna di guardari
li cosi di lu munnu stannu fora
e di gudiri lu Prisenti Eternu
ca Diu ni duna pi la so buntati,
finu a quannu lu bagnu nta la vasca
pag. 43