Page 53 - Lu stranu viaggiu
P. 53
sintennu ch'é dannusu si ristamu
aperti nte stazioni. Addiu, saluti!
Finivu di campari a Ferrovia
cu 'N-Enti novu ca in terra n'abbia! -
Mentri fineva di parrari Tanu,
Peppi Camarda lu guardava stortu
e prima ca a parrari accuminciassi
pi diri cosi vecchi ed ampullusi,
- Chi ni pensa, ci dissi, di Bicocca? - Bicocca
- Mutu Pepitu! Tu nun ci rispunni!
dissi incazzatu u cavaleri Tanu,
ca cummannanti fusti di strapazzu
e nun capisti nenti di Bicocca!
Lassa ca parru a cori apertu infini,
ca in terra m'intuppasti sempri a vucca!
Mentri incazzatu e torvu sbaraccava
lu vecchiu Capu pi nun ascutarlu,
lu Cavaleri Tanu accuminciavu
cu tonu gravi a diri sti paroli:
- Bicocca é distinata a cosi granni
pirchì é lu scalu merci naturali
de Catanisi e nuddu l'ha caputu.
'N prugettu raziunali e programmatu
'un ha statu fattu ancora in viritati.
Lu scalu crisci allammicatu e stortu
e cu lintizza vannu fatti cosi
ca sunu urgenti ma ca su' scurdati.
Mentri si spreca u tempu e lu dinaru,
dorminu addumisciuti li prublema.
Manca struttura nova e pirsunali
e chidda nova 'un é curata affattu.
Nun s'ha caputu ca passò lu tempu
di l'alfabetu-morse e du vapuri
e ca parrari sulu nun abbasta.
Si nun si curri a fari prestu e bonu
chiddu ch'é necessariu, caru Peppi,
a cu cumpeti e ni havi lu duviri,
Bicocca mori suffucata e stritta.
Lu to sfardari scarpi scalu scalu
pag. 50